mariafloricica's Weblog

fais que dois

Archive for Octombrie 2008

De risc didactic

with 15 comments

Sa fii profesor implica anumite riscuri. Cum ar fi sa ai astfel de studenti. Aici ca sa-i fac trafic idioatei. ‘Idioatei’ pentru ca nu sunt profesor si imi permit.

Acum sa vorbesc despre Horia Moraru asa cum l-am vazut eu. Aveam 18 ani si nu stiam nimic. Cand spun nimic exclud fitele de Sinaia si emisiunile de stiri pe care incercam sa le pricep pentru a face dreptate, la un moment dat, cu vorba si condeiul.

Mi-ar trebui mult mai mult timp, mult mai multa motivatie si mult mai multa inspiratie pentru a va face o imagine completa despre influenta acestui om asupra vietii mele. Si ajung iata la unul dintre putinele lucruri despre care, chiar si mie (eu cea care face public totul, fara rezerve si ezitari) imi este al dracului de greu sa vorbesc.

Orice produs al creierului este subiectiv – mi-a spus la un moment dat si cam asta repet si eu acum. Postul domnisoarei mai sus mentionate mi-a provocat mila, sila si o oarecare revolta fata de… dracu’ stie ce de fapt. Lipsa de bun simt, dorinta de afirmare, prostia peste cotele dunarii (gheata la mal) si asa mai departe…

Mi-a fost lene sa iau blogul domnisoarei la puricat. Asta pentru ca sunt convinsa ca nu voi gasi absolut nimic interesant. Nici macar postul despre Horia Moraru nu l-am putut citi in intregime. Si asta nu pentru ca nu sunt obisnuita cu scripturi mincinoase, provocatoare si lipsite de talent… ci doar pentru ca am toleranta zero la lucrurile plictisitoare.

Nu cred ca este dreptul nostru, al studentilor sau al fostilor studenti sa ne criticam profesorii. Dar nu pot incepe sa predau aici lectii de bun simt. Il ai sau nu il ai. Punct.

Pot spune insa ca nu vei crea niciodata caractere folosind manusi. Pot spune ca daca toti profesorii mei ar fi fost ca domnul Horia Moraru acum Ghandi imi era ucenic. Si mai pot spune ca daca voi castiga vreodata un Nobel sau un Pulitzer (hihi) exista un singur om caruia as tine sa-i mentionez aportul.

Si inca o chestie dragi studenti si fosti studenti, elevi si fosti elevi. Sa dea Dumnezeu sa nu regretati in veci cuvintele pe care le-ati pierdut. Pentru ca exista profesori ale caror cuvinte lucreaza si la ani distanta de momentul in care au fost spuse.

Si acu’ pentru ca spre literatura alunecai in pas nu prea domol… daca vezi ca ai trecut la al treilea rand in aceeasi fraza trebuie sa-ti sune dracu’ alarma ca sa pui punct?

* un comment cu numarul de telefon al lui Horia Moraru ar fi binevenit. Am activata moderarea astfel incat respectivul comentariul nu va fi afisat public. Multumiri anticipate.

* si daca mai vreti sa mai imi faceti o favoare, injurati-o pe proasta. E in scopuri umanitare. Cred ca i-ar face bine un soc.

Anunțuri

Written by mariafloricica

Octombrie 31, 2008 at 1:56 pm

Ala bala portocala e o alegere.

leave a comment »

Mai acu’ vreo mie de ani am citit o carte sf. Ma rog, in mare o porcarie cu inceput misto. Si in acest inceput exista un tip, intr-un cimitir, cocotat pe o oarecare cruce, care ii explica unui prieten cum e cu deciziile importante din viata. Alea de care iti este frica, alea pentru care nu te simti indeajuns de pregatit. Tipul de pe cruce, detasat si fermecator, sustinea ca de fiecare data cand este pus intr-o astfel de situatie arunca o moneda. Cap sau ban. Nu de trei sau de cinci ori. O singura data. Si se supune.
Responsabilizati destinul, va zic.

 

 

 

Written by mariafloricica

Octombrie 29, 2008 at 1:22 pm

Chirie versus credit

with one comment

Acum vreo jumatate de an Dragos Manac a scris un articol pe carte cred ca l-ati citit toti. Daca nu il gasiti aici.

Materialul este scris impecabil si mi-a confiramt cu date concrete ceea ce gandesc oarecum impotriva curentului de vreo sase ani, cam fix de cand m-a pus dracu sa vin in orasul asta.

Acum cateva zile purtam o discutie cu cineva despre acest subiect. Probabil provincia te ajuta (daca e la origini) sa nu accepti ca ideal achizitionarea unui spatiu insalubru intruna dintre aceste odioase cutii de chibrituri.

idelaurile mostenite in cazul meu sunt casele pa pamant mult, gradinile bogate si camerele inalte. Fara compromis. Adica prefer sa-mi petrec libera toata viata intr-o garsoniera de 20 de metri patrati decat sclava fiind sa imi cumpar un apartament cu o suprafata dubla, hai tripla, intr-o zona cu porumb.

Ma rorg, ar fi multe de spus dar e inutil sa repet aici cuvintele lui Dragos. Cred insa ca snobismul ce caracterizeaza natia asta face ca bancile din Romania sa se afle intr-un continuu boom economic.

Written by mariafloricica

Octombrie 24, 2008 at 1:00 pm

=

leave a comment »

Hai ca s-a eschivat. A dat-o mai intai de-o parte, apoi, oficial, neutru de neinteles. E ok. Dar de ce nu a dat-o direct la neutru?

In engleza exista o replica. Because. Adica un fel de ~d’aia~ Te lasa fara replica. Dar e ok.

Astia o ard pe la |a Realitatea cu Comanestiul. Ma rog. Programul impaduririlor. Ma rog.

Credeti ca Mugur Isarescu va fi propus de Basescu prim ministru? Eu nu cred. Eu cred ca Psd-ul intra la guvernare. Majoritar adica. Om vedea.

Apropos de foamete s-or fi terminat pesticidele.

Written by mariafloricica

Octombrie 24, 2008 at 11:49 am

Publicat în Tendentios

Tagged with , ,

Presedintele unui fond de investitii din SUA, dupa ce s-a retras din afacere la 37 de ani: Va multumesc ca m-ati imbogatit, idiotilor. God Bless America!

leave a comment »

Presedintele unui important fond de investitii din Statele Unite, care a parasit industria dupa ce a inregistrat castiguri fabuloase, a trimis o scrisoare in care ii numeste idioti privilegiati pe competitorii sai si le multumeste stupizilor de traderi care l-au imbogatit.
Potrivit The Guardian, firma Lahde Capital Management din Los Angeles, condusa de Andrew Lahde, a obtinut in 2007 un randament de 1.000% dupa ce a mizat pe faptul ca piata subprime va pica. Firma lui Lahde a devenit unul dintre cele mai performante fonduri de investitii din istorie.

Intr-o scrisoare trimisa la sfarsitul saptamanii trecute, Lahde le-a marturisit clientilor ca a urat industria si ca nu l-au interesat decat bani. Dupa ce sustine ca nu se va ocupa de banii altora deoarece are suficienti pentru el, Lahde a declarat ca intentioneaza sa aiba grija de sanatatea sa, afectata din cauza stress-ului.

Lahde, care are 37 de ani, marturiseste ca nu va duce dorul lumii financiare.

Presedintele fondului de hedging sustine ca a profitat de „idiotii carora parintii le-au platit scolile, Yale si MBA-ul la Harvard” si afirma ca acestia, „care nu meritau deseori educatia pe care au primit-o (sau se presupune ca au primit-o), au ajuns in fruntea unor companii precum AIG, Bear Stearns si Lehman Brothers si a tuturor nivelurilor administratiei noastre”.

Aceasta atitudine aristocratica nu a facut altceva decat sa-mi usureze munca de a gasi oameni suficient de stupizi pentru a prelua cealalata parte a tranzactiilor mele. Dumnezeu binecuvanteaza America!, afirma Lahde in scrisoarea sa.

El sugereaza, de asemenea, ca George Soros „sa inceapa si sa sponsorizeze un forum al mintilor luminate care sa lucreze impreuna pentru formarea unui nou sistem de guvernamant care sa reprezinte, cu adevarat, interesele omului obisnuit”.

In scrisoarea sa, care se incheie cu un apel pentru legalizarea marijuanei, Lahde marturiseste ca este „fericit” cu castigurile sale si ca nu-i invidiaza pe cei care au facut si mai multi bani decat el.

Autor: Adrian Novac.

Cititi continuarea pe Hotnews, adicalea AICI.

Written by mariafloricica

Octombrie 21, 2008 at 5:54 pm

Publicat în Uncategorized

Chitac si Stanculescu, bip.

leave a comment »

Pe 25 decembrie 1989 Generalul Stanculescu a luat parte la procesul sotilor Ceausescu alaturi de Gelu Voican Voiculescu si Virgil Magureanu – toti trei in calitate de membri ai mai noului creat Front al Salvarii Nationale. Pseusoprocesul cuplului dictatorial a ajuns in paginile istoriei europene ca un exemplu al aplicarii tendentioase, lacunare si interesate a „justitiei”. Completul de judecata a fost unul compus la repezeala iar procesul a durat in total mai putin de doua ore. In aceeasi zi Elena si Nicolae Ceausescu a fost executati – el a primit peste 70 de gloante iar ea aproape 130. Exista zvonuri coform carora cainele Rex de la unitate a fost indepartat de langa cadavre abia dupa ce… Punct.

Acum, imi explica si mie cineva… ala de face avionase din hartie la momentul 2.00 din filmuletul de mai jos e tanarul general Stanculescu care a ocupat ani mai tarziu ceva functii&relatii pe la Inzestrarea Armatei – nu ca asta ar avea vreo legatura cu Virgil Magureanu, afacerea Motorola, traficul de arme, Romarm, Romtehnica, certificatele de end user si, desigur, „schimbul de experienta militara” intre Romania si state aflate sub embargo?

Dar avionasele sunt cool. Mai ales ca erau facute in timp ce niste unii se omorau pe strada. Let’s rock the revolution! Ma rog, in final si din nefericire… e vorba doar de o campanie electorala.

Written by mariafloricica

Octombrie 16, 2008 at 2:01 pm

Scris de demult, actual (si) in prezent

leave a comment »

Nu zahărul sau uleiul date gratis pe la colţuri îl făceau pe Iliescu cel mai votat om din stat. Ci carisma, expresivitatea, comportamentul.
Băsescu? Uitaţi-vă la el. Sclipirea din ochii voioşi, negura din ochii trişti, uneori înlăcrimaţi, zâmbetul şăgalnic sau, la nevoie, resemnat. Cuvintele, pauzele dintre ele, punctele de suspensie care atârnă între fraze şi idei, cămaşa albă, mâna ridicată în sus către popor şi Dumnezeu, îmbrăţişările, buzele strânse, tonalitatea crescândă sau variabilă. Te uiţi la el, fie la televizor fie pe scena înaltă, şi îţi transmite ceva. Devii, cu sau fără voia ta, receptor de senzaţii, stări, idei… porunci. Lumea îl votează pe Băsescu din acelaşi motiv pentru care un Ponta, un Geoană sau un Tăriceanu nu vor avea nici o şansă reală. Carisma. Priza la public. Expresivitatea. Comunicarea. Senzorială. Fără cuvinte. Uitaţi-vă spre exemplu la Victor Ponta. Ce transmite? Superioritate, intoleranţă, rigiditate. Tăriceanu. Tot pe acolo. Geoană… Voiculescu… Pavelescu… Guşă… 322 de capete. Dar atât. Oameni ale căror greşeli şi gafe vor fi ţinute minte. Taxaţi de către electorat pentru că nu sunt simpatici. Flota, Hayssam, Udrea, biletelele şi dosarele… Băsescu le îngroapă pe toate într-un zâmbet. Şi atunci, întrebarea corectă nu este cu cine votăm… ci cu ce.

Written by mariafloricica

Octombrie 13, 2008 at 4:40 pm